1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Vaccin împotriva noului coronavirus

Fabian Schmidt
28 ianuarie 2020

Cercetătorii chinezi și americani dezvoltă un vaccin împotriva noului coronavirus. Dacă totul merge bine, primele teste ar trebui să aibă loc peste trei luni. Vaccinul ar fi disponibil cel devreme în vară.

Coronavirus
Imagine: imago/Science Photo Library

Primul pas important spre o vaccinare eficientă împotriva noului coronavirus (nCoV) a fost făcut: medicii de la Chinese Center for Disease Control and Prevention (CDC) au izolat virusul și au analizat informațiile genetice ale acestuia, a declarat Xu Wenbo, directorul Institutului pentru boli virale, agenției de presă Xinhua. Niciodată în istoria omenirii nu s-a descoperit atât de repede trecerea unui agent patogen nou de la un animal încă necunoscut la om. Totodată, foarte rapidă a fost decodarea completă, colectarea informațiilor despre noul virus și publicarea lor în reviste de specialitate din toată lumea.

La universitatea din Marburg, virologii caută un vaccin împotriva noului virusImagine: picture-alliance/dpa/A. Dedert

A început dezvoltarea vaccinului

Cercetătorii chinezi au început deja dezvoltarea vaccinului. Și în Statele Unite, Australia și alte țări, medicii lucrează la crearea vaccinurilor: în Statele Unite, a fost fondat un nou grup de cercetare, la National Institute of Health (NIH), sub conducerea lui Antony S. Fauci, șeful Institutului pentru alergii și boli virale (NIAID).

Într-un articol recent, publicat în Journal of the American Medical Association, Fauci a scris că vaccinuri care au fost deja dezvoltate pentru alte două tipuri de coronavirus, SARS și MERS, ar putea reprezenta o bază bună pentru crearea imunizării împotriva nCoV.

Cercetătorii folosesc un virus inofensiv de răceală și încorporează componente ale coronavirusului în acesta, pentru a declanșa o reacție imunitară.

În 2003, grupul de cercetare condus de Andrea Gambotto, specialist în medicină moleculară la Universitatea din Pittsburgh, a generat trei viruși diferiți pentru vaccin. Aceștia au avut la bază diverse proteine: proteina Spike S1, care formează țepii asemănători unei coroane (”spikes”) la coronavirus, o proteină de membrană și o proteină nucleocapsidică a virusului original SARS. Dezvoltarea rapidă s-a realizat datorită faptului că întregul genom al virusului SARS a putut fi decodificat în timp record.

Cu toate acestea, dezvoltarea vaccinului SARS în 2003 nu a depășit administrarea lui la animale. Motivul principal a fost că epidemia SARS a trecut la scurt timp după ce medicii au testat cu succes vaccinul pe macaci.

Riscuri necunoscute: versatilitatea virusului

Un anumit factor, însă, face ca dezvoltarea vaccinurilor împotriva coronavirușilor să fie dificilă: aceștia sunt extrem de versatili. Și în cazul SARS a fost la fel. Medicii s-au temut că vaccinarea cu proteina Spike ar putea chiar accelera pătrunderea anumitor variante de viruși în corpul persoanei vaccinate.

Cu toate acestea, Fauci consideră că atât vaccinul Spike, cât și vaccinul cu proteină nucleocapsidică af putea fi o posibilă bază de cercetare pentru vaccinul împotriva nCoV. Producătorii de vaccinuri sunt și ei pregătiți, de pildă compania Novavax din Maryland, care lucrează deja la un vaccin MERS.

Și cercetătorii australieni au început dezvoltarea unui vaccin, sub coordonarea lui Keith Chappell de la Universitatea din Queensland. Aceștia lucrează împreună cu medici, în cadrul Coalition for Epidemic Preparedness Innovations (CEPI), la dezvoltarea unui nou tip de vaccinare, folosind așa-numita clemă moleculară. Ideea este de a face ca etapele incipiente ale virușilor să imite aspectul virușilor complet dezvoltați. Astfel, sistemul imunitar poate să-i atace înainte ca aceștia să fuzioneze cu celulele. Și această abordare este una ”de platformă”, la fel ca metodele cercetate în SUA. S-a dovedit deja că funcționează împotriva altor viruși periculoși, cum ar fi Ebola, MERS sau SARS, dar numai în laborator.

Cea mai mare provocare, ca și în cazul SARS, este rapiditatea cu care se poate dezvolta vaccinul. Cercetătorii americani din echipa lui Fauci speră să poată testa vaccinul pe oameni în trei luni. Dacă totul merge bine, vaccinul ar putea apărea pe piață în vara lui 2020. Ceea ce ar însemna un record. În cazul SARS, a durat 20 de luni de la secvențierea genelor până la dezvoltarea vaccinului.

Punct de control în orașul WuhanImagine: Getty Images/AFP/H. Retamal

Medicamente împotriva virușilor

Dar există și posibilitatea ca o abordare complet diferită să fie de folos în eradicarea epidemiei: medicamentele antivirale. Fauci e de părere că anumite medicamente antivirale cu spectru larg, cum ar fi inhibitorul de polimerază RNA, folosit în tratamentul Ebola, sau combinația de substanțe folosită în tratamentul HIV, Lopinavir și Ritonavir.

Autoritățile chineze au comandat deja cantități mari ale medicamentului Aluvia Kaletra, folosit în tratamentul HIV, a confirmat pentru Reuters Adelle Infante, purtătoarea de cuvânt a firmei AbbbVie, din Chicago, Illinois.

O altă abordare foarte diferită este combaterea virusului cu așa-numiții anticorpi monoclonali, adică proteine​​ active imunologic, care declanșează un răspuns imunitar specific în organism.

Herbert Virgin, de la Vir-Biotechnologies din Illinois, SUA, a declarat că firma la care lucrează a dezvoltat deja anticorpi care au demonstrat eficiență împotriva SARS și MERS în testele de laborator. Unii dintre ei au reușit să neutralizeze virușii corona. ”Poate au potențialul de a trata și virusul din Wuhan”, a declarat Virgin.

Carantina rămâne deocamdată cea mai eficientă metodă

Dacă un vaccin va apărea vreodată pe piață, depinde și de evoluția epidemiei. Deocamdată, autoritățile chineze apelează constant la cele mai eficiente mijloace pentru a ține boala sub control: izolarea pacienților și chiar a unor orașe întregi. 43 de milioane de persoane sunt afectate în momentul de față.

Se pare că infectarea cu nCoV are mai rar o evoluție fatală decât în cazurile SARS. În timpul epidemiei cu SARS, aproximativ zece la sută din cele 8.000 de persoane infectate au decedat. Cu toate că numărul persoanelor infectate crește rapid și constant, puțini pacienți mor din cauza infecției. Este vorba în mare parte de persoane în vârstă, care suferă și de alte boli. 

Prof. Mark Harris, virolog la School for Molecular- and Cell Biology din cadrul Universității din Leeds, estimează rata mortalității la aproximativ 0,1 la sută. În calculele sale ia în considerare și numărul, probabil mare, de cazuri nedeclarate, pacienți cu o evoluție relativ ușoră a bolii, care nu merg la medic și, prin urmare, nu sunt înregistrați în statisticile oficiale.

Dacă teza sa este corectă, noul virus n-ar fi mult mai periculos decât gripa sezonieră obișnuită. Încă este neclar cât de contagios este virusul. Medicii chinezi au presupus că cei infectați cu virusului nCoV ar putea îmbolnăvi alte persoane chiar dacă ei înșiși încă nu prezintă niciun simptom.

Chiar dacă această teorie ar explica de ce epidemia s-a răspândit atât de repede, medicii o pun între timp la îndoială.