După luni de secetă în multe regiuni din emisfera nordică, auzim acum știri despre ploi catastrofale: la sfârșitul săptămânii trecute, ploile torențiale au produs inundații în mai multe părți din Germania și Austria. În regiunea Himalaya, au loc de săptămâni ploi musonice care au provocat doar în Pakistan moartea a peste 800 de oameni. Luni, orașul Dallas din statul american Texas a instituit starea de alarmă de catastrofă după furtuni masive.

Nu trece mult până se dă vina pentru toate acestea pe modificările climatice. Chiar așa să fie? "Vreme extremă a existat dintotdeauana și va exista mereu", spune cercetătoarea climatică Sjoukje Philip de la Institutul Regal de Meteorologie din Olanda (KNMI), "dar schimbările climatice pot influența frecvența și intensitatea acestor fenomene."

Dar este această influență atât de mare pe cât afirmă mass-media, politicienii și activiștii? "Adesea, încălzirea globală chiar joacă un rol la fenomenele meteo extreme, dar influența ei este parțial exagerată", susține Friederike Otto, expertă în climă la Imperial College din Londra.

Otto și Philip fac parte din grupul internațional de cercetare World Weather Attribution (WWA). Rețeaua studiază, pe baza unor modele meteorologice, cât de mare este influența încălzirii atmosferei terestre asupra fenomenelor meteo extreme individuale.

Sunt folosite în acest sens modele similare celor utilizate în prognozele meteo clasice. Aceste modele se bazează pe ecuațiile fizice fundamentale care determină vremea și clima. Prin utilizarea acestora, explică Otto, se poate simula atmosfera, atât cu toate emisiile de gaze cu efect de seră produse de oameni, cât și fără ele. Adică în starea în care se prezenta înaintea industrializării, conform cunoștințelor din prezent. Comparând cele două situații, cercetătorii pot calcula modul în care se răsfrânge modificarea atmosferei asupra frecvenței și intensității fenomenelor meteo.

Se caută deci răspunsuri la întrebarea: care catastrofe meteorologice individuale pot fi puse pe seama încălzirii globale. Echipa DW de verificare a faptelor (DW-Faktencheck) explică ce se poate afirma despre legătura dintre vreme și modificările climatice.

Provoacă schimbările climatice ploi torențiale, uragane, valuri de caniculă și alte fenomene extreme similare?

"Catastrofele meterologice sunt întotdeauna urmarea unor factori numeroși", spune Otto. Pe lângă condițiile naturale, există și factori care țin de activitatea oamenilor. De exemplu, la inundații provocate de căderi masive de apă, un rol joacă despăduririle masive și etanșarea suprafețelor prin construcții - dar și încălzirea globală.

Încălzirea globală nu poate fi singură responsabilă pentru provocarea unui fenomen meteo. Cât de mare este contribuția ei depinde de tipul fenomenelor meteo iar amploarea ei este diferită de la caz la caz, arată Otto: "Mai ales la inundații sau secetă, încălzirea globală joacă adesea un rol mai mic (în comparație cu alți factori, n. red.)."

Modificările climatice nu pot deci provoca ploi torențiale, dar le pot facilita și pot spori cantitățile de apă căzute: "O atmosferă mai caldă poate reține mai multă umiditate, ceea ce poate duce ulterior la ploi mai puternice", spune Philip, "dar depinde de mulți factori unde anume cad aceste cantități sporite de apă."

Efectul încălzirii globale este mult mai direct în cazul temperaturilor extreme, adaugă Philip. Într-o atmosferă mai caldă, perioadele caniculare sunt mai fierbinți, perioadele de vreme rece sunt mai blânde.

De aceea, pierderile de recolte de anul acesta din nordul Indiei și Pakistan se pot atribui direct modificărilor climatice: "Schimbările climatice sunt în acest caz un adevărat Game-Changer", subliniază Otto.

Au modificările climatice efecte egale peste tot?

"Influența modificărilor climatice diferă de la o regiune la alta", spune Philip. "Până și tipuri similare de fenomene meteo extreme pot fi influențate diferit de la o regiune la alta."

Se vede acest lucru comparând inundațiile catastrofale din iulie 2021 din valea Ahrului, în vestul Germaniei, cu cele din aprilie 2022 din provincia sudafricană KwaZulu-Natal. Cele din urmă au provocat moartea a 435 de persoane și au lăsat mii de oameni fără adăpost. La inundațiile din valea Ahrului au murit peste 220 de oameni în Germania și Belgia.

Potrivit cercetărilor WWA, inundațiile catastrofale din valea Ahrului ar fi fost, calculate la nivelul anului 1900, un "incident care se întâmplă o dată la 500 de ani". Adică: într-un ținut de o asemenea întindere situat între Alpi și Marea Nordului se pot aștepta astfel de ploi o dată la 500 de ani, în condițiile temperaturilor medii de atunci.

Din cauza modificărilor climatice însă, probabilitatea unor asemenea căderi de apă crește de 1,2 până la 9 ori: în condițiile climatice de azi, se poate deci aștepta un potop similar o dată la 56 până la 400 de ani. Simultan, intensitatea ploilor ar fi cu 3 până la 19 procente mai mare decât în urmă cu 120 de ani.

În KwaZulu-Natal, probabilitatea unor ploi torențiale precum cele de anul acesta s-a dublat din 1900 până azi, conform calculelor WWA. Intensitatea ar fi fost de 4 până la 8 procente mai mare decât fără modificări climatice.

Incertitudinile privind impactul modificărilor climatice diferă prin urmare. Cercetătoarele arată că teritoriul inundat în Africa de Sud este de câteva ori mai mare decât văile afectate din Germania și Belgia. Cu cât un teritoriu afectat este mai mic, cu atât este mai greu să fie făcute afirmații exacte. Pe de altă parte, este clar că influența încălzirii globale asupra ploilor torențiale din Africa de Sud este mai mică decât asupra celor din Europa Centrală.

Se pot prevedea viitoare catastrofe meteorologice?

Ca și până acum, prognozele meteo serioase sunt posibile doar pentru următoarele câteva zile. Nesiguranța privind starea vremii crește exponențial pe măsura extinderii perioadei pentru care se face prognoza. Pentru prognoze exacte pe timp îndelungat vremea ar fi, la propriu, prea haotică, explică Otto.

"Dar ceea ce putem foarte bine calcula este frecvența unor stări meteorologice și a valurilor de căldură sau precipitații", spune Otto. Potrivit WWA, temperaturile în creștere creează în multe locuri din lume condițiile meteo favorabile pentru inundații, secete și alte fenomene meteo periculoase.