1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Rea credință și ignoranță grotescă

9 decembrie 2022

Presa de limbă germană, inclusiv cea din Austria, tratează într-un registru în general critic decizia Austriei de a respinge aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Viză pentru spațiul Schengen într-un pașaport
Viză pentru spațiul Schengen într-un pașaport Imagine: Nikolai Sorokin/Zoonar/picture alliance

Să acuzi România pentru fluxurile de migranți care vin spre Austria este rea credință, iar oficialii de la Viena au dat dovada unor crase lacune în ce privește istoria propriei țări, scriu ziarele din Austria, după votul de ieri de la reuniunea miniștrilor europeni ai Justiției și Afacerilor Interne. Iar jurnaliștii politici germani vorbesc despre obiceiul de a arăta cu degetul către rudele mai sărace din Est pentru a acoperi crizele statului de drept din Vestul Uniunii Europene.

Nu România, ci Rotterdam, Napoli sau Grecia!

„În cazul unor națiuni cum sunt Bulgaria sau România, mulți europeni se gândesc la criminalitate și corupție. Nu este complet greșit. Dar asta ține mai mult de sistemul judiciar de acolo și de partidele adesea corupte. Respingerea bulgarilor și a românilor este un mesaj pur politic, în detrimentul unor națiuni care, pe de o parte, beneficiază de Uniunea Europeană, dar care, prin șomaj și migrație în Vestul mai bogat, plătesc un preț nu foarte mic pentru a fi europeni.

Cine - cum a făcut Austria - acuză România și Bulgaria pentru fluxul de migranți de pe ruta balcanică, ignoră cu rea-credință faptul că cea mai importantă poartă de intrare, Grecia, este de mult timp în zona Schengen. Când vorbim despre mafie, ar trebui să ne gândim mai degrabă la Napoli și Palermo (fac parte din Schengen) decât la București și Sofia. Dacă ar obține profitul traficanților din porturile Anvers și Rotterdam, Balcanii s-ar transforma într-o înfloritoare Elveție. Ar cam trebui să ia sfârșit obiceiul de a arăta către rudele mai sărace din Est și a da vina pe ele pentru a acoperi crizele statului de drept din Vestul Uniunii Europene”, conchide jurnalistul Dirk Schümer, autorul comentariului din paginile ziarului conservator german Die Welt.

Aceeași publicație interpretează, într-o relatare de la Bruxelles, o afirmație a premierului Olandei. Mark Rutte spunea că în Bulgaria se poate obține o trecere ilegală a frontierei pentru 50 de euro. Această declarație, scrie Die Welt, este o ilustrare a unei probleme pe care o au și Bulgaria dar și România și Croația: corupția în cele mai înalte sfere ale politicii și în administrație. Este, astfel, cât se poate de posibil ca funcționarii de la granițe să poată fi mituiți de migranții ilegali. Care, mai adaugă ziarul berlinez, sunt trimiși către nord, adică pe ruta balcanică de care se plânge Viena, tocmai de Grecia - fapt pe care ministrul austriac de Interne a evitat să îl puncteze.

„Este o zi a dezamăgirilor. În acest moment nu suntem uniți și asta ne face foarte slabi”, a spus comisara europeană pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, citată de Frankfurter Allgemeine Zeitung. În vocea dezamăgită a oficialului comunitar, completează analiza publicată de ziarul german, se pot auzi cioburile vaselor de porțelan sparte ieri la Bruxelles. Iar dacă Viena reclamă deficite ale politicilor europene de migrație, în special în privința înregistrării migranților în țările prin care aceștia intră în spațiul Schengen, dar și lipsa unor cifre credibile privind dimensiunile fluxurilor, comisarul european regretă existența unor state Schengen care fac posibile astfel de deficite legale.

În Austria, partidul de guvernământ suferă din cauza propriilor scandaluri de corupție și asta îi face complicată situația în sondaje, cu o presiune atât din interiorul partidului asupra conducerii sale, cât și dinspre opoziție, amintește FAZ, ziar apropiat conservatorilor germani, în textul semnat de corespondenții săi din Bruxelles și Viena.

„Nedrept!”

Despre subiect, pornind tot de la cei 50 de euro ai lui Rutte și de la dezamăgirea comisarei Johansson, relatează și elvețienii de la Neue Zürcher Zeitung.

Principalul cotidian al publicului german social-democrat, Süddeutsche Zeitung, titrează în același registru: „Nedrept”. Ce s-a întâmplat în cazul celor trei candidați analizați ieri la Consiliul JAI este, scrie ziarul care apare la München, un proces european clasic de amânare a deciziilor: se stabilește o procedură complicată cu repere și jaloane de control, anii trec iar la final apar state UE dintre cele care au stabilit criteriile dar care, din motive neclare, spun că deși totul e grozav, se opun. „Rezultatul este mereu același: frustrarea față de UE crește. E adevărat că sistemul Schengen nu funcționează dar de vină sunt membrii acestui club exclusivist care nu mai respectă de mult propriile reguli (...) Or, pentru asta nu sunt de vină România și Bulgaria”, conchide SZ.

Deficit de spirit austriac și european

Faptele nu joacă nici un rol în decizia austriacă în privința României, scrie, la Viena, cotidianul liberal Der Standard. Iar „ministrului de Interne și cancelarului federal le lipsește nu doar spiritul european ci și cel austriac”, observă ziarul vienez, care adaugă: „Cine cunoaște istoria țării noastre, trebuie să fie la curent cu puternicele legături istorice și culturale cu România”.

Vetoul de ieri face rău investitorilor austrieci de acolo și persoanelor care îngrijesc pensionarele și pensionarii Austriei, continuă ziarul amintit. Der Standard scrie că România este țara est-europeană care a reușit cele mai consistente reforme din ultimii 30 de ani și laudă societatea civilă, mereu implicată în democratizare, combaterea corupției și apărarea independenței justiției. Semnalul transmis de Austria este fals într-un mod cât se poate de grotesc. Nu e cazul să te aliezi cu autocrați revizioniști ci cu democrați, comentează Adelheid Wölfl în ziarul citat. În vreme ce guvernul Austriei oferă finanțări premierului Ungariei Orban Viktor și președintelui Serbiei Aleksandar Vucic, țări pe unde de fapt vin cei mai mulți migranți clandestini, România este descurajată. „Naționaliști iliberali sunt mângâiați iar reformiștii umiliți. În Balcani, mesajul este interpretat ca o invitație la a înlocui susținătorii valorilor europene cu personaje brutale”, încheie Der Standard.

„Irațional și ipocrit”

„Sunt învinuite România și Bulgaria, dar nu Ungaria sau chiar Croația - este irațional și ipocrit”, susține o expertă austriacă în politici migraționiste, Judith Kohlenberger, preluată de pagina de internet a televiziunii publice de la Viena, ORF. La fel ar trebui sancționate Grecia, care nu respectă drepturi fundamentale, și Ungaria, care împinge mai departe migranții veniți dinspre Serbia, adaugă sursa citată.

„Firmele noastre vor plăti prețul vetoului neglijent al (ministrului de Interne - n. red.) Karner”, este mesajul transmis de opoziția liberală austriacă NEOS și preluat de publicația de mare tiraj Kronen Zeitung, care apare la Viena. Kronen citează și declarațiile lui Marcel Ciolacu și relatează despre convocarea ambasadoarei Adelheid Folie la MAE român.

„Există deja solicitări pentru o reacție din partea României pe probleme importante pentru Austria. Dacă Austria va continua să se opună aderării României, ar putea urma o contaminare de anvergură a vetourilor în alte chestiuni și mai sensibile”, conchide publicația poloneză Visegrad Insight.

Cristian Ștefănescu La DW din 2000, Cristian Ștefănescu scrie despre actualitatea românească și despre teme europene.