După debutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, sute de preoţi ortodocşi ruşi s-au confruntat cu dificultăţi fiindcă s-au pronunţat împotriva poziţiei autorităţilor ruse şi a altor reprezentanţi ai Bisericii, relatează activişti pentru drepturile omului.

Unii dintre ei au fugit din ţară de teama unor represalii sau au fost suspendaţi din preoţie de către Biserica Ortodoxă Rusă controlată de Moscova. Alţii au fost arestaţi şi încarceraţi pentru că s-au pronunţat împotriva războiului Rusiei din Ucraina.

Preoţii care s-au refugiat în alte ţări nu trebuie să facă faţă doar provocărilor inerente unei asemenea schimbări în viaţa lor. Pe lângă obţinerea vizei de şedere şi căutarea unui loc de muncă se confruntă cu problema că adesea nu dispun de abilităţi căutate pe piaţa muncii.

DW a stat de vorbă cu mai mulţi preoţi ruşi care trăiesc în exil în Germania, pentru a afla cum se obişnuiesc cu viaţa în noul lor cămin.

Spăla vase şi acum învaţă limba germană

Părintele Iacob, al cărui nume adevărat nu este divulgat aici din motive de securitate, a slujit după anul 2015 într-o biserică din vestul Rusiei. Când trupele ruse au invadat Ucraina el a luat parte la diverse iniţiative împotriva războiului.

Pe fundalul acestei implicări o ţară din Europa de Est i-a acordat din motive umanitare o viză, cu puţin timp înainte ca Rusia să anunţe în septembrie 2022 mobilizarea parţială a rezerviştilor.

"Deşi nu am fost urmărit direct nici de autorităţile laice şi nici de ierarhia bisericească mi-a devenit clar că pentru mine nu mai exista posibilitatea, în regimul politic actual şi a situaţiei Bisericii Ortodoxe Ruse, să rămân în ţară", a afirmat el pentru DW.

Părintele Iacob avea deja de gând să-şi părăsească ţara, dar după anunţul privind mobilizarea parţială nu i-au mai rămas decât câteva zile pentru a-şi face bagajele şi a fugi în străinătate.

Preoţii au posibilitatea de a face cerere de scutire de armată, dar el s-a temut că "asta s-ar putea schimba deja de mâine", după cum ne-a mărturisit.

În ţara care i-a acordat viză părintelui Iacob i-a fost greu să se acomodeze. Mai multe luni a muncit ilegal ca ajutor de bucătar fiind plătit cu 3,50 euro pe oră. În cele din urmă a primit oferta să i se acorde o bursă pentru a învăţa în Germania limba germană. Din septembrie 2023 trăieşte în Germania.

În continuare îşi face griji pentru viitor. Vrea să studieze în continuare în Germania, dar se teme că în calitate de preot ortodox rus îi va fi greu să-şi găsească în Europa de Vest un loc de muncă.

"Este posibil dacă ai un job laic serios, de exemplu dacă eşti specializat în IT sau dacă eşti om de ştiinţă. În astfel de cazuri nu este o mare problemă", a explicat părintele Iacob.

Specialist IT şi activist pentru drepturile omului

La fel ca alţi zeci de preoţi din Rusia care s-au declarat adversari ai războiului şi părintele Iacob este sprijinit de organizaţia pentru binele obştesc Peace Unto All, printre ai cărei fondatori se numără Valerian Dunin-Barkowski.

În 2024 organizaţia a sprijinit, potrivit lui Dunin-Barkowski 45 de preoţi şi familiile lor cu un ajutor financiar total de 120.000 de euro.

"Finanţarea este pentru noi factorul decisiv. Preoţii în cauză şi familiile lor necesită timp înainte de orice. Unii trebuie să înveţe o nouă meserie, după ce au fost suspendaţi de la slujire. Unii trebuie să trăiască într-o altă ţară şi trebuie să solicite viză. Unii trebuie să aştepte decizia dacă au voie să slujească în calitate de preoţi într-o altă ţară", a explicat Dunin-Barkowski pentru DW.

Dunin-Barkowski, care s-a stabilit în Germania, a început să se implice în Biserică pe când trăia încă în Rusia. În 2018 fiul său a fost urmărit penal fiindcă luase parte la nişte demonstraţii organizate de liderul opoziţiei, Alexei Navalnîi, care a decedat în închisoare în 2024. "Nouă ne-a devenit clar că trebuie să ne părăsim ţara", îşi aminteşte Dunin-Barkovski. "Am primit o ofertă şi mi-am părăsit slujba, bine plătită, de la Moscova pentru a lucra în Germania. De atunci ne aflăm aici".

Dunin-Barkowski lucrează între timp în domeniul IT şi este preot al comunităţii ortodoxe Sfântul Nicolae din Düsseldorf, în vestul Germaniei. În comunitatea sa germană, povesteşte el, numărul credincioşilor s-a dublat de la debutul invaziei ruse în Ucraina.

Din Spania în Germania

Andrei Kordocichin se numără şi el între membrii fondatori ai Peace Unto All. A fost preot ortodox rus timp de mai bine de 20 de ani, între altele într-o comunitate din Madrid, capitala Spaniei.

Când a început invazia Rusiei în Ucraina Kordocichin s-a trezit fără să vrea în centrul atenţiei. "Mass media spaniole aveau nevoie de un interlocutor rus şi dat fiind că Ambasada Federaţiei Ruse se retrăsese în acel moment pe poziţii defensive reflectoarele au fost îndreptate spre noi şi spre biserica noastră cu cupola sa aurie", a relatat el pentru DW.

Ortodocşii ucraineni sunt divizaţi

Deşi era parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, lui i-a fost important să "nu adopte agenda socio-politică devenită ulterior la Moscova principalul curent de opinie", după cum a ţinut să sublinieze.

Din pricina afirmaţiilor sale critice cu privire la război Biserica Ortodoxă Rusă l-a suspendat pentru trei luni de la slujire. Atunci i-a devenit că "exodul din Madrid" a devenit pentru el inevitabil. Când Biserica Evanghelică în Germania i-a oferit o mică bursă Kordocichin s-a mutat în Germania unde lucrează astăzi la o teză privind aspecte bisericeşti şi teologice ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, necesară pentru a i se conferi titlul de profesor universitar.

Perspective nefavorabile pentru preoţii ruşi

Kordocichin este în afară de asta rector al unei comunităţi ortodoxe din Tilburg, în sudul Olandei. Acea comunitate nu aparţine Bisericii Ortodoxe Ruse ci Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopole. În 2018 Rusia a întrerupt legăturile cu Patriarhia Ecumenică după ce aceasta a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, care fusese anterior subordonată Patriarhiei de la Moscova.

Dar asta nu înseamnă deloc că preoţilor ortodocşi ruşi le este uşor să găsească de lucru în cadrul patriarhiei de la Constantinopole, subliniază Kordocichin. Este extraordinar de greu să te muţi dintr-o Patriarhie în alta, chiar şi pentru preoţii care au fost anterior suspendaţi de la slujire de Biserica Ortodoxă Rusă, a explicat el. Kordocichin a declarat că nu ştie nici măcar un singur caz în care o comunitate din Germania aparţinând Patriarhiei de la Constantinopole ar fi acceptat un preot rus sau ucrainean.

Preoţi care pleacă din Rusia într-o ţară europeană nu au în opinia sa decât două opţiuni: să-şi găsească o sursă de venit pentru a se putea întreţine împreună cu familia sau să solicite azil şi prin asta "să-şi asume toate greutăţile vieţii de refugiat".

Atât Valerian Dunin-Barkowski cât şi Andrei Kordocichin sunt convinşi că mulţi credincioşi ortodocşi ar dori cu plăcere să facă parte dintr-o comunitate care nu se află sub ascultarea Rusiei.

"Astăzi multe depind de oameni care vor să rămână fideli credinţei, lui Iisus şi Evangheliei", spune Dunin-Barkowski. Oameni care înţeleg că nici preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu le poate lua ruşilor Rusia lor, şi nici Biserica Ortodoxă Rusă nu le poate lua credincioşilor ortodocşi ruşi credinţa lor.