Au fost scene ca dintr-un război civil: vânători de oameni pe străzi, tomberoane incendiate, coloane groase de fum negru întinse peste cartiere întregi, un dispozitiv masiv de forțe de securitate care încearcă să preia controlul situației: Belfastul s-a cufundat în haos marți seara.

În capitala Irlandei de Nord, protestele xenofobe au escaladat. Sute de oameni s-au adunat în diverse spații publice din Belfast pentru a protesta. Deputata laburistă din Belfast, Claire Hanna, a vorbit chiar despre un „pogrom rasist”: ea a spus că a văzut bărbați „mergând din casă în casă și căutând străini” – mulți dintre ei mascați; mai mulți ar fi provocat incendii – inclusiv în locuințe în care trăiau familii de migranți cu copii.

Miercuri, un dispozitiv masiv de forțe de securitate a împiedicat repetarea scenelor în Belfast. În alte orașe din Regatul Unit au avut loc însă marșuri de protest și violențe. Potrivit relatărilor, inclusiv ale publicației Scottish Daily Express, și acolo ar fi fost atacate în mod deliberat persoane din cauza culorii pielii lor.

Declanșatorul tulburărilor a fost un videoclip despre un atac brutal cu cuțitul, care a circulat pe rețelele sociale. În imaginile respective se vede cum un agresor lovește de mai multe ori cu un cuțit un bărbat întins la pământ, acoperit de sânge, și pare că încearcă să-i taie gâtul, înainte de a fi imobilizat de trei bărbați. Victima a fost transportată la spital cu răni care îi puneau viața în pericol. Potrivit poliției, atacatorul a fost un sudanez în vârstă de 30 de ani, cu statut de ședere legală în Regatul Unit.

Provocatori de dreapta pe rețelele sociale

Șefa guvernului din Irlanda de Nord, Michelle O’Neill, și prim-ministrul britanic Keir Starmer au condamnat ferm violențele și au anunțat măsuri dure împotriva celor responsabili. Totodată, ei au formulat critici dure și la adresa mai multor rețele sociale.

De fapt, violențele au fost precedate de numeroase postări – de exemplu pe X sau Telegram – care au alimentat și mai mult o atmosferă deja agresivă. Astfel, printre alții, extremistul de dreapta Stephen Yaxley-Lennon, condamnat de mai multe ori în Marea Britanie și care se autointitulează „Tommy Robinson”, a îndemnat la proteste de masă în întreaga țară; șeful X, Elon Musk, i-a redistribuit postarea.

Dar și alți extremiști de dreapta, în special din Marea Britanie și Statele Unite, au chemat la marșuri repetate și susținute de protest împotriva politicii britanice privind migrația.

Cu gândul la Southport

Evenimentele din Belfast trezesc amintiri din vara anului 2024, când violențele xenofobe au ținut deja Regatul Unit în tensiune timp de mai multe zile. Anterior, în orașul de coastă britanic Southport, trei fete tinere fuseseră ucise într-un atac cu cuțitul.

Atunci, dezinformările despre atacator au declanșat la nivel național violențe rasiste. Extremiști de dreapta cunoscuți – inclusiv „Tommy Robinson” – au folosit și acolo platforme precum X și Telegram pentru a incita în mod sistematic la ură rasială.

Irlanda de Nord: o lungă tradiție a luptelor de stradă

Mai ales în Irlanda de Nord, actualul conflict legat de migrație se suprapune peste o dinamică a violenței stradale formată istoric și profund înrădăcinată. Potrivit observatorilor, marți au avut loc cele mai violente revolte în cartierele din Belfast care, în trecut, erau protestante. În perioada conflictului nord-irlandez, aici aveau loc cele mai dure lupte de stradă între protestanții pro-britanici și catolicii pro-irlandezi.

Deși conflictul din Irlanda de Nord este considerat, din punct de vedere politic, soluționat de la Acordul din Vinerea Mare, mulți nord-irlandezi – mai ales tineri – se simt de atunci neglijați și uitați de politicienii de la Londra. Șomajul este ridicat, iar lipsa perspectivelor este mare.

După Brexit, mulți nord-irlandezi protestanți se tem, de asemenea, de o desprindere treptată de restul Regatului Unit. Logistica pentru revolte violente (precum construirea de baricade sau folosirea cocktailurilor Molotov) există de decenii în aceste structuri și poate fi mobilizată rapid, la nevoie.

Frustrare profundă în regiunile defavorizate structural

Însă și în alte părți ale Regatului Unit resentimentele rasiste găsesc un teren fertil. După crimele din Southport, din 2024, cele mai violente revolte au izbucnit la Sunderland, Middlesbrough sau Hull – toate foste orașe industriale din nordul Angliei, aflate între timp în declin.

Ratele ridicate ale inflației, salariile stagnante și serviciile publice subfinanțate, precum sistemul de sănătate NHS, au amplificat masiv temerile existențiale, în special în rândul clasei muncitoare albe.

În prezent, tulburările au cuprins, pe lângă unele regiuni din Scoția, și orașul englez Southampton – un loc în care 18 cartiere se numără printre cele mai sărace 10% din întreaga țară. Acolo, chiar săptămâna trecută, o gravă eroare a poliției într-un caz de crimă a stârnit indignare puternică și o dezbatere aprinsă despre rasism și migrație.

O degradare a discursului politic de ani de zile

Această dezbatere despre migrație a fost purtată de ani de zile într-un ton extrem de dur în politica britanică. „Stop the boats” a fost un slogan frecvent al fostului prim-ministru conservator, prin care guvernul său încerca să oprească migrația nereglementată prin Canalul Mânecii. Și acordul controversat, între timp eșuat, de deportare în Rwanda a fost inițiat de el.

Politicieni populiști de dreapta, precum Nigel Farage de la partidul naționalist „Reform UK”, au contribuit prin discursurile lor la faptul că, în ultimii ani, narațiunile xenofobe s-au ancorat tot mai mult în mainstream.

Multor britanici li s-a promis, de asemenea, că prin Brexit vor recăpăta controlul asupra propriilor frontiere. Însă migrația a rămas ridicată – ceea ce a dus, pentru o parte a populației, la o dezamăgire profundă și la sentimentul că statul a eșuat.

Politică de „toleranță zero” la Londra

Pentru a readuce sub control violențele rasiste, guvernul britanic condus de Keir Starmer urmează o strategie represivă de toleranță zero. Starmer a anunțat că huliganii vor simți „toată forța legii”. Pentru a face față valului de arestări, Ministerul Justiției a creat rapid peste 500 de noi locuri în închisori, astfel încât autorii să poată fi încarcerați prin proceduri accelerate.

Rămâne însă neclar cât de repede se va calma situația de această dată. După violențele din 2024, au fost necesare mai multe zile până când tulburările s-au stins.