Cum exact au murit comandanţii rău famatului grup Wagner, compus din mercenari, Evgheni Prigojin şi Dimitri Utkin, prezumtiv aflaţi într-un avion care s-a prăbuşit în timpul unei curse de la St. Petersburg la Moscova? La câteva zile de la catastrofă lucrurile sunt încă neclare, şi nimeni nu crede că ar fi fost vorba de un accident aviatic, chiar dacă Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, a declarat vineri că orice afirmaţie vizând un posibil amestec al Kremlinului este o "minciună".    

Pentru Republica Belarus, aliata Rusiei, se pune acum următoarea întrebare: ce se întâmplã cu acei luptători, parte a grupului Wagner, care au fost surghiuniţi acolo după rebeliunea eşuată împotriva conducerii armatei ruse, de la finele lunii iunie? Este vorba de 4000-5000 de luptători înarmaţi, rău famaţi din pricina cruzimii de care au dat dovadă în mai multe teatre de război, şi care sunt acum folosiţi în Belarus ca "instructori".

O mică parte ar putea rămâne în Belarus

Alexander Friedman, expert în chestiunile Europei de Est în cadrul Universităţii din Düsseldorf, este de părere că istoria de până acum a trupei de mercenari a lui Prigojin s-a încheiat. "Dar luptătorii Wagner vor rămâne în Africa sau Belarus", a declarat el. Trupa de mercenari va exista în continuare, "poate chiar cu aceeaşi denumire, dar va fi subordonată Ministerului rus al Apărării".

Preşedintele belarus Alexander Lukaşenko doreşte să păstreze în ţară o parte din luptători, pentru a-i integra în structurile sale de putere, consideră Friedman. "El ar avea suficienţi bani pentru aproximativ 3000 de luptători, dar ultimul cuvânt îl are Moscova de spus", estimează el.

O retragere completă a grupului Wagner din Belarus nu este în interesul Rusiei. Aceasta ar produce o dezescaladare la graniţa cu Polonia şi Lituania, unde sunt staţionaţi mercenarii Wagner, care sunt percepuţi drept o ameninţare de ţările învecinate, membre ale UE. Dar grosul trupei de mercenari va fi trimis în Rusia sau Africa, crede Friedman.

Aleksander Klaskovski, analist în cadrul proiectului media independent belarus "Posirk" vede lucrurile diferit. Lukaşenko nu are în opinia sa niciun interes ca părţi ale grupului Wagner să rămână în Belarus. Mercenarii au rămas fără conducere şi soarta grupului, ca unitate puternică de luptă, cu ambiţii politice, este chestionabilă. Atât preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cât şi Lukaşenko, au interesul ca grupul Wagner să fie cât mai mic cu putinţă.

Aceasta şi fiindcă UE şi NATO ar putea închide ermetic graniţa cu Belarus. Faptul că raporturile cu statele europene vecine s-au înrăutăţit dramatic este "nefavorabil" pentru Lukaşenko, crede Klaskovski. De aceea preşedintele de la Minsk va încerca să scape de mercenarii Wagner.

În scopul de a provoca UE

"Pe mercenarii Wagner nu-i aşteaptă nimic bun", afirmă Valeri Zahaşcik, un susţinător al politicienei belaruse de opoziţie Svetlana Tihanovskaia, fostă candidată la preşedinţie, care trăieşte în prezent în exil. Şi el este de părere că o parte din mercenarii Wagner ar putea rămâne în Belarus. Aceasta "deoarece Rusia este interesată de provocări la graniţa cu UE şi de acte de sabotaj în Ucraina". Dar chestiunea privind finanţarea mercenarilor este în context cea mai importantă, estimează el.

"Surghiunul" în Belarus este doar o soluţie temporară pentru "problema Wagner, cu care s-a confruntat conducerea Rusiei", susţine Grigori Nijnikov, expert în cadrul Institutului Finlandez pentru Relaţii Internaţionale. Nu există "un ţel tactic sau strategic pentru menţinerea lor în Belarus". Lukaşenko nu are cum să conducă grupul în locul lui Prigojin şi nici nu-şi doreşte asta. De aceea Nijnikov crede că mercenarii Wagner vor pleca din Belarus până la sfârşitul acestui an.

Şi Aleksander Klaskovski crede acelaşi lucru. "Aceşti oameni s-au poziţionat deja împotriva lui Putin. El nu are încredere în ei." De aceea luptătorii Wagner vor fi cu siguranţă despărţiţi. "Unii se vor întoarce la viaţa civilă, alţii se vor duce în Africa".