După săptămâni întregi de pregătiri, Moscova a dat startul manevrelor militare intitulate "Vostok 2022" ("Est 2022"). Până pe 5 septembrie, aviaţia militară şi paraşutiştii vor dovedi ceea ce pot în nu mai puţin de 13 zone de pregătire militară. Exerciţiile au loc în Siberia, în Orientul Îndepărtat, dar şi în Marea Japoniei.

Chiar dacă liderii de la Kremlin nu au oferit informaţii exacte despre numărul militarilor implicaţi, ediţia "Vostok" din acest an va fi mult mai modestă faţă de cea din 2018, deşi acum participă 50.000 de soldaţi, 140 de avioane şi 60 de nave de luptă. În urmă cu patru ani, Moscova mobiliza pentru exerciţiile militare nu mai puţin de 300.000 de soldaţi, fiind cea mai amplă acţiune de acest gen de la sfârşitul Războiului Rece.

Participarea mai multor state partenere atrage atenţia comunităţii internaţionale. Semnalul către occident este cât se poate de clar: Rusia continuă să aibă aliaţi apropiaţi şi puternici şi poate organiza manevre ample, în ciuda faptului că multe trupe sunt implicate în războiul din Ucraina.

China: De la rivali la parteneri

Republica Populară Chineză este cel mai puternic partener participant la exerciţiile de anul acesta. Şi la ediţia din 2018 a manevrelor din cadrul "Vostok 2018", Beijingul a trimis mai multe mii de soldaţi, demonstrând solidaritate cu Moscova. Deşi multă vreme China era considerată drept concurent strategic al Rusiei, atunci chinezii au participat la exerciţiile de pe toate palierele. În anii anteriori, Moscova mizase pe aliaţi în manevrele militare mai ample, aliaţi care anterior se aflaseră în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice.

Invazia rusă din Ucraina nu reprezintă pentru China niciun motiv pentru a renunţa la participarea la exerciţiile care au loc şi de-a lungul graniţei comune. Mai mult chiar: "Scopul este de a aprofunda cooperarea practică şi prietenească cu armatele ţărilor participante, extinderea nivelului de colaborare între participanţi şi întărirea capacităţii de a reacţiona la diverse ameninţări de securitate", se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării de la Beijing. Primele trupe din China au ajuns în zona Primorie, din Orientul Îndepărtat,  încă de la la începutul săptămânii.

"Vostok 2022" nu este însă prima acţiune militară comună a celor două state, care şi-au jurat "prietenie fără graniţe", de la invazia Rusiei în Ucraina. Încă din luna mai, bombardiere din cele două țări au efectuat antrenamente în zonele limitrofe Japoniei şi Coreei de Sud.

Strânsa cooperare dintre Beijing şi Moscova nu poate însă să compenseze faptul că, până acum, China nu a sprijinit Rusia nici cu soldaţi şi nici cu arme grele în conflictul din Ucraina.

India: În căutarea căii de mijloc

Ca şi China, şi India a renunţat să condamne invazia Rusiei în Ucraina. Liderii indieni caută calea de mijloc. Pe de-o parte, trimit ajutoare umanitare în Ucraina, pe de altă parte, continuă să colaboreze strâns cu Rusia. Ceea ce se poate observa şi prin faptul că India cumpără acum în cantităţi mari petrolul rusesc refuzat de occident.

În cazul cooperării militare, India doreşte să menţină contactul cu ambele părţi. Unităţile speciale americane tocmai ce au finalizat o serie de antrenamente cu camarazii lor indieni, la graniţa cu China.

Presa din India relatase deja despre implicarea militarilor în operaţiunea "Vostok 2022". Cele două ţări au o îndelungată istorie comună în privinţa înarmării şi a pregătirii militare. Există speculaţii potrivit cărora India ar urma să achiziţioneze de la Rusia un bombardier supersonic cu rază lungă de acţiune. Prin comparaţie, participarea la "Vostok 2022" este una modestă: presa anunţă că India trimite doar 75 de militari la exerciţiile comune. Nu reprezintă o premieră implicarea Indiei, anul trecut ţara a participat cu trupe la manevrele "Zapad" din vestul Rusiei.

Belarus: Sub influenţa lui Putin

În iarna anului 2022, Belarusul devenea unul din punctele strategice în invazia din Ucraina. Informaţiile transmise atunci de Kremlin se refereau la masarea a 100.000 de soldaţi la graniţă pentru a participa la acţiuni militare comune. Este adevărat însă că, până acum, dictatorul Alexander Lukaşenko a refuzat să se implice cu soldaţi proprii în război.

Raportat la acţiunile din vest, implicarea belarusă în acţiunea "Vostok 2022" este mai mult simbolică. Ministerul Apărării de la Minsk menţionează ceva mai mult de 250 de soldaţi, cei mai mulţi provenind dintr-o brigadă mecanizată din trupele de comandă din vestul ţării.

Tadjikistan şi Mongolia: Dependente de Moscova

Mai puţin surprinzătoare este participarea Tadjikistanului şi a Mongoliei la "Vostok 2022". Ambele state au legături militare strânse cu Rusia şi sunt economic dependente de Moscova. Şi participarea Chinei ar putea justifica prezența celor două țări la manevrele militare. Politica externă a Mongoliei se orientează tradiţional pentru a menţine relaţii bune şi de egalitate cu singurii săi vecini, Rusia şi China.

Pe lângă participarea simbolică, cele două state ar putea fi interesate şi să vadă în practică tehnologia militară rusească.