Ştirile privind erupţiile vulcanice ajung pe prima pagină doar dacă un mare vulcan "scuipă" lavă - Etna, Kilauea, Mauna Loa, Merapi, Eyjafjallajökull sau Fagradalsfjall — dar pe parcursul fiecărui an există între 50-80 de erupţii proaspete pe glob.

Date publicate de Smithsonian Institution Global Volcanism Program (GVP) arată că în iunie 2023 existau 48 de erupţii vulcanice continue în întreaga lume. Iar în primele şase luni ale acestui au erupt în total 56 de vulcani.

În august 2023 unul din cei mai activi vulcani ai lumii, Etna, a început iarăşi să îngrijoreze publicul. Dar potrivit datelor GVP, vulcanul a început deja să erupă în noiembrie 2022.

De cât timp este Etna un vulcan activ?

Etna este cel mai activ vulcan din Europa, fiind unul din cei mai mari din întreaga lume. Activitatea sa vulcanică este înregistrată începând din anul 1500 î. Hr. De atunci s-au numărat mai bine de 200 de erupţii.

Actualele erupţii au provocat suspendarea unor zboruri pe aeroportul Catania din apropiere. Mersul cu maşina sau motocicleta au fost interzise timp de 48 de ore din pricina cenuşii care s-a depus pe străzi şi şosele. Cenuşa poate fi alunecoasă, ceea ce sporeşte riscul de accidente.

Alţi vulcani au o erupţie mai îndelungată decât Etna

Una din cele mai faimoase erupţii pe termen lung a avut loc în Hawaii, unde vulcanul Kilauea a "scuipat" lavă aproape non-stop, din 1983 până în 2018. Apoi erupţia a repornit în 2021 şi continuă până astăzi.

Vulcanul Dukono din Indonezia a început să erupă în august 1933 şi erupe în continuare. Iar vulcanul Santa Maria din Guatemala erupe fără încetare din iunie 1922 până acum.

În sfârşit, vulcanul Yasur din Vanuatu a început să erupă în anul 1270 (± 110 ani) şi erupţia continuă şi astăzi.

Ce este un vulcan?

US Geological Survey le-a dat o definiţie nostimă: "Vulcanii sunt deschizături prin care lavă, roci de mici dimensiuni şi aburi erup la suprafaţa pământului".

Vulcanii se pot afla pe uscat sau în oceane. În parte sunt rezultatul propriilor erupţii dar fac de asemenea parte din formaţia generală a planetei noastre, de vreme ce plăcile tectonice se mişcă.

Formaţii muntoase cum ar fi Anzii din America de Sud sau Rockie Mountains din America de Nord, la fel ca şi vulcanii, s-au format prin mişcarea şi coliziunea plăcilor tectonice.

Există patru tipuri principale de vulcani: coni cilindrici, strato cilindrici, scut şi domuri de lavă.

Tipul lor este determinat de felul în care curge lava unei erupţii şi modul în care acea scurgere afectează vulcanul şi mediul înconjurător.

Cum erup vulcanii?

În esenţă este vorba de magmă, sau rocă topită, aflată sub scoarţa pământului, care iese la suprafaţă, dând pe afară ca laptele fiert dintr-o oală pusă pe foc. Magma îşi croieşte calea către ventrele vulcanului şi erupe pe sol şi spre atmosferă. Când magma erupe din vulcan ea se numeşte lavă.

Vulcanii din Cercul de Foc al Pacificului

Unii din cei mai activi vulcani se află în Cercul de Foc al Pacificului. Aproximativ 90 la sută din totalul cutremurelor au loc în acest inel de foc.

Pot oamenii de ştiinţă prezice erupţiile vulcanilor?

Oamenii de ştiinţă pot să prezică erupţiile vulcanice cu câteva ore, câteodată zile, în avans. În cazul cutremurelor nu este aşa, fiindcă ele sunt mult mai greu de anticipat.

Oamenii de ştiinţă folosesc date seismografice de la cutremure şi alte mişcări telurice fiindcă acestea pot fi precursoare ale unor erupţii vulcanice. Oamenii de ştiinţă observă de asemenea terenul pentru a depista eventuale deformări cauzate de mişcarea magmei. Ei urmăresc de asemenea emisiile de gaze vulcanice, schimbările gravitaţionale şi ale câmpului magnetic.