Se vorbește mult despre ”puncte de cotitură” în această perioadă. Despre ”Zeitwende”. Lansat de cancelarul Olaf Scholz pentru a defini noile cerințe de politică externă și de apărare apărute după atacul rusesc asupra Ucrainei, termenul a ajuns în vogă în multe domenii. L-a adoptat și politica economică - iar Volkswagen este un exemplu remarcabil al provocărilor actuale.  

Industria auto suferă în mod special din cauza pierderii treptate a importanței motoarelor cu ardere pe piețele majore (SUA, China, Europa) și a trecerii la producția mașinilor electrice. Cererea pentru acestea crește constant, după cum arată un studiu al firmei de consultanță PricewaterhouseCoopers (PwC). 

Înmatriculările de vehicule electrice cu baterie vor fi tot mai numeroase în următorii câțiva ani iar studiul PwC arată și care modele au succes în prezent și care nu. Șocant, din perspectivă germană: modelul Y de la Tesla este de departe cea mai bine vândută mașină electrică pe toate cele trei piețe majore. Produsele oferite de VW sunt și ele pe undeva prin top - dar mult mai jos.  

Audi trage frâna  

Frank Schwope, de la Universitatea de Științe Aplicate pentru Întreprinderi Mijlocii din Hanovra, privește la această ierarhie și analizează situația în care se află cel mai mare producător de automobile din Germania, Volkswagen. Expertul în automobile a explicat pentru DW fenomenul prin ”perturbarea cauzată de electromobilitate și de noii concurenți chinezi”. Iar VW chiar a raportat pierderi grave ale profiturilor: în trimestrul trei din 2024, acestea au fost cu aproape 64 la sută mai mici decât în ​​perioada identică a anului precedent.  

Conform cotidianului oamenilor germani de afaceri Handelsblatt, grupul din Wolfsburg intenționează să economisească bani, în special din costurile salariale. O micșorare forfetară a plăților către angajați de zece procente ar însemna deja 800 de milioane de euro din cele patru miliarde de euro pe care VW și le-a propus să le reducă din cheltuieli. Potrivit consiliului general al angajaților, Volkswagen plănuiește să închidă trei fabrici, ceea ce înseamnă zeci de mii de locuri de muncă desființate.  

În Belgia, Audi, parte a concernului VW, face deja primii pași: va înceta să mai producă mașini electrice la Bruxelles, de la sfârșitul lunii februarie, conform unui reprezentant al sindicatului belgian CNE citat marți, 29 octombrie 2024, de agenția de presă AFP. Acolo sunt angajați în jur de 3000 de oameni.  

Președintele Asociației Industriei Auto (VDA) a confirmat că situația este cât se poate de gravă. Conversia la electromobilitate, spune Hildegard Müller, va costa încă 140.000 de locuri de muncă în industria auto germană în următorii zece ani. Aproximativ 46.000 de poziții fuseseră deja tăiate din 2019. Potrivit Reuters, Müller avertizează că ”transformarea industriei noastre este o sarcină uriașă” pe care ”este crucial să o susțină și să o însoțească cadrul politic”.  

Politicieni la VW      

 Apelul la ”cadrul politic” este întotdeauna puternic atunci când companiile vor condiții mai avantajoase. În cazul Volkswagen, însă, această reputație este una specială, deoarece la masa deciziilor de la Wolfsburg stau și politicieni. Fondată în 1938 ca firmă de stat, Volkswagen nu a devenit o companie complet independentă nici după înfrângerea Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial și reluarea producției: landul Saxonia Inferioară a ocupat poziții în consiliul de supraveghere al companiei.  

Premierul de land Stephan Weil (SPD) a cerut ”abordări alternative” pentru ”elaborarea de soluții pe cale amiabilă”. Politicienii trebuie să își aducă și ei contribuția, a explicat Weil și a cerut stimulente pentru cumpărarea de mașini electrice și o relaxare a pragurilor impuse de UE pentru cantitatea de dioxid de carbon pe care o pot emite, în medie, toate vehiculele vândute de un producător auto într-un an.  

Guvernări prea relaxate  

Directorul biroului din Berlin al think tank-ului american German Marshall Fund, Sudha David-Wilp, observă că nu s-a făcut nimic la nivel federal pentru a schimba fundamental cadrul economic. Într-un interviu acordat DW, specialista în relații internaționale a atribuit dificultățile economice ale Germaniei faptului că diferite guverne s-au ferit de reformele dureroase, atât de necesare.  

”Anii sub doamna Merkel au fost destul de confortabili pentru Germania, iar țara a fost suficient de bogată pentru a trece peste pandemia de COVID-19 în siguranță economică și să nu patineze către partidele care speculează și amplifică fricile sociale”.  

Pentru Volkswagen, lucrurile sunt mai delicate și din cauză că autoritățile politice de la Berlin sunt destul de greu predictibile, când vine vorba despre promovarea mobilității electrice. În timp ce premierul social-democrat de land Weil de la Hanovra cere stimulente pentru cumpărarea de mașini electrice, coaliția semafor, aflată la guvernare la Berlin, la nivel federal, sub comanda cancelarului social-democrat Scholz, a abolit în mare măsură aceste bonificații. Partidele din coaliție - social-democrații, ecologiștii și liberalii - nu sunt pe aceeași frecvență în multe privințe. Pe lângă ”deciziile greșite ale conducerii VW”, expertul auto Frank Schwope dă vina pentru starea mizerabilă a Volkswagen și pe ”mâna grea a politicii”.  

Criza întregii economii  

Volkswagen este doar un simptom al unei boli mult mai largi, apreciază fostul președinte al Institutului pentru Cercetare Economică Ifo, Hans-Werner Sinn. Într-un interviu acordat DW în septembrie, economistul german atrăgea atenția că ”Volkswagen este doar o victimă timpurie” a mobilității electrice, a interzicerii motoarelor cu ardere în UE și a costurilor ridicate ale energiei din Germania. Acest lucru trebuie contracarat, pentru că ”deindustrializarea nu este un subiect de viitor, ci are loc aici și acum”.  

Și Franziska Palmas, economistă la Capital Economics din Londra, vede lucrurile de la Volkswagen în lumina unei ”crize mai ample în industria germană și mai puțin a unui caz izolat”.Producția industrială în iulie a fost cu aproape zece procente sub nivelul de la începutul anului 2023, a punctat Palmas, într-o discuție cu DW. Iar tendința descendentă continuă deja de șase ani.  

Economistul șef al ING Carsten Brzeski amintește că ”Volkswagen reprezintă succesul economiei germane în ultimii 90 de ani”. Dar acum, conchide Brzeski, tot VW reprezintă și criza: „Problemele Volkswagen ar trebui să fie ultimul semnal de alarmă pentru ca politicienii Germaniei să face țara din nou mai atractivă, prin investiții și reforme”.