De fiecare dată când o tragedie sau un scandal zguduie Grecia, cei de la putere promit că ”justiția va rezolva cazul”. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a făcut-o atunci când, în 2022, s-a aflat că mai mulți politicieni, jurnalişti și oameni de afaceri fuseseră spionați nu doar în limitele legale de către serviciul grec de informaţii EYP, dar şi cu ajutorul programului cibernetic ilegal Predator.  

Potrivit cercetării jurnaliştilor de la Inside Story, cel puţin 27 de persoane au fost subiecți ai interceptărilor desfășurate aproape simultan, începând cu anul 2020. Printre aceștia, șeful partidului de opoziție PASOK, Nikos Androulakis, fostul ministru al Mediului Kostis Chatzidakis (în prezent ministru de Finanțe), șeful Statului Major al armatei, Konstantinos Floros, un investigator de rang înalt al poliției desemnat să ancheteze uciderea jurnalistului Giorgos Karaivaz și mai mulți oameni din presă.  

Acum, în plină vară, în timp ce Atena este pustie și toată țara este în vacanță, justiția greacă a ”lămurit cazul” – și i-a absolvit pe toți cei implicați de orice responsabilitate. Pe 30 iulie 2024, Georgia Adelini, procuroarea șefă a Curții Supreme elene (Areios Pagos), a anunțat că ancheta nu a găsit ”nicio dovadă” că persoane din politică sau serviciile de stat ar fi fost implicate în achiziționarea sau utilizarea software-ului israelian de spionaj Predator. Parchetul a tras astfel o linie legală sub scandalul interceptărilor telefonice, punând capăt dosarului cunoscut și sub numele de ”Watergate grecesc”.  

Grecii nu vor afla niciodată adevărul 

Procurorul crede că a fost o pură coincidență faptul că politicienii, funcționarii publici și jurnaliștii au fost spionați simultan, atât legal, de către serviciul secret EYP, cât și ilegal, prin aplicația Predator instalată pe telefoane.  

Practicile serviciului secret grecesc sunt legale din toate punctele de vedere: îi este permis să intercepteze și să intercepteze tot felul de oameni ”din motive de securitate națională”, fără a fi niciodată tras la răspundere pentru asta. Este suficient ca un procuror să aprobe cererea de supraveghere. Numai în 2021, au fost remise autorizări pentru peste 22.000 de solicitări.  

Închiderea dosarului înseamnă că publicul elen nu va afla niciodată de ce șeful partidului social-democrat PASOK sau cel al statului major au fost interceptați de serviciile secrete. A fost ”o greșeală”, așa cum afirma prim-ministrul Mitsotakis în 2022, sau existase o amenințare reală la adresa securității naționale?  

Întrebări fără răspunsuri  

Frapantă este, de asemenea, reticența autorităților de a investiga interceptările ilegale cu software-ul Predator. Această delăsare contrastează puternic cu alte practici din Grecia, unde oricine face - fie și din greșeală - o fotografie a unei cazărmi este urmărit penal pentru spionaj.  

După clasarea cazului, multe întrebări rămân fără răspuns. A fost întregul scandal doar o încălcare a confidențialității comunicărilor, cum a spus Curtea Supremă într-un comunicat? Cine a inițiat de fapt interceptările telefonice? Forțe străine sau cineva din cercul premierului?  

Printr-o reformă controversată adoptată în iulie 2019, la scurt timp după ce partidul conservator Noua Democrație (ND) a venit la putere, EYP a fost subordonat direct șefului guvernului.  

Ultima speranță: Europa 

Liderul PASOK Androulakis nu vrea să renunțe și speră să obțină totuși, până la urmă, clarificări, așa că a făcut apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. La câteva zile după anunțul procurorului de la Curtea Supremă, Androulakis a vorbit în Parlament despre ”contaminarea” justiției grecești și l-a acuzat personal pe premier că a ”infectat” mai întâi serviciile de informații iar apoi justiția, în contextul a ceea ce a numit dublul scandal ”de supraveghere” și ”de mușamalizare”.  

Toate partidele de opoziție - cu excepția celor situate mai la dreapta de Noua Democrație, de guvernământ - au protestat împotriva concluziilor anchetei și au cerut ca procuroarea-șefă Adelini să răspundă la întrebările comisiei parlamentare responsabile. Guvernul a respins această solicitare cu votul majorității deputaților.  

Fără încredere în justiție  

Nu e de mirare, așadar, că încrederea grecilor în justiție este în vizibilă scădere. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Eteron, pentru a marca cea de-a 50-a aniversare de la restaurarea democrației în Grecia, doar 29,4% dintre cetățeni au încredere în sistemul judiciar al țării.  

Acum, după ce Curtea Supremă a închis fără rezultat dosarul afacerii interceptărilor telefonice, nu sunt de așteptat îmbunătățiri. Dimpotrivă. Uniunea Elenă pentru Drepturile Omului, singurul câine de pază al calității jurisprudenței din țară, a remarcat că ”poziția Parchetului ridică serioase întrebări cu privire la imparțialitatea și independența justiției, în special în chestiuni sensibile din punct de vedere politic”.  

O achitare delicată   

Consiliul de administrație al asociației jurnaliștilor ESIEA și-a exprimat, de asemenea, profunda îngrijorare după ce parchetul a omis să folosească în ancheta sa rezultatele cercetărilor jurnalistice. După mai bine de doi ani, întrebarea cheie pentru libertatea presei în țară rămâne fără răspuns: cum se vor asigura jurnaliștii că nu mai sunt ținta supravegherilor ilegale? Și cum își vor putea face meseria în siguranță?  

Cazul Giorgos Karaivaz arată că aceste întrebări sunt îndreptățite. Jurnalistul de investigație specializat în anchete despre crimă organizată a fost ucis în plină stradă pe 9 aprilie 2021. Doi ani mai târziu, presupușii săi asasini au fost arestați. Dar, pe 31 iulie 2024, un tribunal din Atena i-a declarat nevinovați și i-a eliberat. Încă nu există nicio urmă care să ducă la creierul operațiunii criminale. Mai mult: ofițerul de poliție responsabil cu anchetarea crimei a fost, și el, victimă a dublului spionaj EYP - Predator.   

Asociația Jurnaliştilor solicită vehement dreptate pentru Giorgos Karaivaz, mai ales că, în mod firesc îngrijorător, ”senzaţia de impunitate pentru crimele împotriva jurnaliştilor este în creştere”. 

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.