Președintele chinez Xi Jinping a încheiat vineri, 10 mai 2024, un turneu european derulat pe fondul îngrijorărilor cu privire la sprijinul pe care Beijingul îl acordă Rusiei în războiul din Ucraina și la creșterea prezenței vehiculelor electrice chinezești ieftine pe piața comunitară.

Prima vizită a lui Xi în regiune de după 2019 vine și în contextul suspiciunilor crescânde că autoritățile chineze încearcă să profite de diviziunile din Europa. Analiștii sunt de părere chiar că itinerariul lui Xi a fost ales anume în acest scop. Bertram Lang, cercetător asociat la Universitatea Goethe din Frankfurt, specializat în politica externă a Chinei, subliniază că țările vizitate de Xi au toate „relații bilaterale speciale” cu Beijingul.

Franța a fost prima națiune industrială care a stabilit relații diplomatice cu Beijingul și, asemenea Chinei, este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Serbia, în calitate de candidat la aderarea la UE, și Ungaria, în calitate de membru UE, s-au opus constant în ultimii ani criticilor de la Bruxelles la adresa Chinei.

Lang constată, însă, că Beijingul a împărțit treptat Europa în două grupuri, de țări ”prietenoase și neprietenoase cu China”. Scopul turneului tocmai încheiat a fost accentuarea relațiilor cu primul grup.

Dezechilibrul comercial cu Europa

Xi și-a început turneul în Franța, unde vizita de stat de două zile și discuțiile cu președintele francez Emmanuel Macron s-au concentrat asupra războiului din Ucraina și a dezechilibrelor comerciale cu UE.

În timp ce China lui Xi preferă angajamentul la nivel bilateral, Macron a căutat să demonstreze unitatea europeană, incluzând-o în discuțiile cu oaspetele de la Beijing pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cancelarul german Olaf Scholz, care s-a întors de curând din China, a fost invitat și el la Paris. Scholz nu s-a deplasat în capitala franceză dar s-a întâlnit cu Macron înaintea vizitei lui Xi, pentru a se pune de acord în privința unei poziții comune față de China.

Von der Leyen a abordat tranșant, în mesajele transmise public cu ocazia întâlnirii de la Paris, ceea ce ea a numit ”practicile de denaturare a pieței” ale Chinei, concretizate în special prin subvențiile masive pentru vehiculele electrice și pentru industria oțelului. China a fost criticată pentru prețurile de dumping cu care livrează produse pe piețele europeană și americană.

De altfel, executivul comunitar de la Bruxelles a anunțat că va lansa investigații anti-subvenții în cazul vehiculelor electrice și panourilor solare produse în China, pentru a determina dacă se impune aplicarea unor tarife comerciale punitive. Șefa Comisiei Europene i-a și comunicat lui Xi, în timpul întâlnirii trilaterale de la Paris, că UE ”nu se va feri de la a lua decizii dure, dar necesare, pentru a-și proteja economia și securitatea”.

Tertipuri comerciale chinezești

”Observam o convergență mai puternică în UE între statele membre”, pe de o parte, și ”o Comisie destul de hotărâtă” să echilibreze contextul comercial cu China, a apreciat, pentru DW, Zsuzsa Anna Ferenczy, fostă consilieră în Parlamentul European, în prezent profesor asistent la Universitatea Națională Dong Hwa din Taiwan. Asta, în vreme ce China încearcă să submineze unitatea UE și să-și sporească influența în regiune, punctează Ferenczy.

Mass-media de stat chineze au prezentat vizita lui Xi în Franța drept un succes. Global Times a scris despre 18 ”acorduri de cooperare” între agențiile guvernamentale în domeniul aviației, agricultură, schimburi interpersonale, dezvoltare ecologică și cooperare între IMM-uri, calificându-le drept ”semnal pozitiv pentru antreprenorii europeni” și un factor ”stabilizator pentru comerțul China-Europa” ca o tendință opusă "decuplării" economice.

În ciuda unei politici comerciale uniforme a UE, Beijingul dorește să acorde țărilor preferate din Europa acces special la piața chineză, ”pentru a le da sentimentul că au o relație privilegiată cu China”, subliniază Ferenczy. Și astfel, China își direcționează investițiile străine în mod specific către țările acceptabile pentru Beijing.

Sprijinul chinez pentru Rusia

În ceea ce privește Ucraina, Beijingul încă nu a convins liderii europeni că nu sprijină Rusia în războiul din Ucraina. China a refuzat inclusiv apelurile din partea liderilor europeni și americani de a-și folosi influența asupra Moscovei pentru a ajuta constructiv la încheierea conflictului. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că Xi susține apelul lui Macron la un ”armisțiu olimpic” global în timpul jocurilor de vară de la Paris.

Statele Unite consideră că Beijingul furnizează Moscovei motoare de drone și tehnologie folosită pentru rachetele de croazieră. China contribuie, de asemenea, la sprijinirea economiei Rusiei prin furnizarea de bunuri industriale și de consum.

În replică, în declarațiile sale publice de la Paris, Xi a afirmat că evoluțiile din Ucraina au fost „folosite pentru a atribui responsabilitatea unei țări terțe, a păta imaginea acesteia și a provoca un nou război rece”. China ”nu a participat” la criză, a adăugat Xi.

Jean-Philippe Beja, expert în China la Centrul pentru Studii și Cercetare Internaționale (CISR) de la Universitatea Sciences Po din Paris, a explicat, pentru DW, că lui Xi i s-a pus în vedere, pe parcursul discuțiilor din capitala franceză, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ”este o chestiune de viață și moarte pentru Europa”. Și, a adăugat Beja, ”acesta este un factor negativ în relațiile chino-europene”.

Înainte de vizita lui Xi, presa de stat chineză a lăudat pledoaria lui Macron pentru ”autonomia strategică” și de apărare a Europei. China interpretează acest lucru ca pe o respingere a strategiei colective coordonate de NATO și SUA.

După ce a vizitat China în aprilie 2023, Macron a atras critici pentru comentariile referitoare la riscul atragerii Europei într-un conflict între SUA și China din cauza Taiwanului, și anume că a fi aliat al SUA nu înseamnă a fi ”vasal” al Washingtonului.

Francois Godement, de la think-tank-ul francez Institut Montaigne, a remarcat că, de data aceasta, Macron a încercat să ”minimizeze aceste aspecte” și să demonstreze unitatea europeană.

Infrastructură în Serbia, vehicule electrice în Ungaria

Turneul lui Xi a prins cu adevărat anvergură în Serbia și Ungaria. Ambele țări beneficiază de investiții chineze majore și au legături strânse cu Rusia.

Serbia nu este stat membru al UE, însă vizita lui Xi la Belgrad proiectează o imagine a liderului chinez ”ca o figură cheie nu numai în UE ci și în vecinătatea Uniunii”, a punctat profesoara Ferenczy. Serbia este un beneficiar european important de împrumuturi chineze în cadrul Inițiativei Belt and Road (BRI), cu proiecte care includ o legătură feroviară de mare viteză cu Ungaria. Companiile chineze sunt, implicate în construirea de stații de canalizare și reciclare a apei uzate și operează o oțelărie de mare capacitate.

Vizita lui Xi a avut loc în ziua în care s-au împlinit 25 de ani de la bombardarea ambasadei Chinei din Belgrad, în timpul raidurilor NATO din lunile războiului din Kosovo, fapt remarcat pe liderul chinez într-un articol de opinie publicat în presa sârbă.

Ultima escală a lui Xi a fost în Ungaria, țară din UE care nu a ascuns sprijinul său continuu pentru Rusia. Budapesta urmează să joace un rol de sprijin pentru Beijing în interiorul Uniunii Europene: guvernul prim-ministrului Viktor Orban s-a opus deja prin veto încercărilor de a condamna diverse acțiuni ale Chinei.

Și, în timp ce UE se luptă cu invazia mașinilor electrice ieftine din China, Ungaria se poziționează ca un centru de producție pentru companiile chineze de vehicule electrice - în decembrie 2023, producătorul chinez BYD a anunțat construirea unei fabrici de autoturisme în Szeged, aproape de granița Ungariei cu Serbia și România.

Subminarea unității europene?

China a devenit, între timp, principala sursă de investiții străine directe a Ungariei, țară care, de altfel, va prelua, de la 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului European. După întâlnirea cu prim-ministrul maghiar Orban, Xi a spus, în conferința de presă comună, că ”sprijină Ungaria să joace un rol mai important în UE și să promoveze progrese mai mari în relațiile China-UE”.

Ferenczy scoate în evidență ceea ce consideră a fi o strategie generală a Chinei de a ”submina unitatea UE”, sporindu-și în același timp influența în anumite state membre.

”Viitorul nu arată mai bine pentru relația UE-China după vizita lui Xi Jinping”, constată analista și profesoara care predă și în Taiwan. ”Legăturile Beijingului cu Europa depind de modul în care se poziționează China față de Rusia. Există un deficit de încredere între cei doi parteneri”. Și, mai mult, Vladimir Putin este așteptat săptămâna viitoare în capitala Chinei.