Doritori au fost mulţi, dar nici unul nu a reuşit să obţină sprijin parlamentar ca să poată fi înregistrat. Deputaţii s-au pomenit într-un vid juridic, pentru că legea moldovenească nu reglementează o atare situaţie. De ce s-a ajuns aici şi ce soluţii posibile există?

Nici Alianţa pentru Integrare Europeană aflată la guvernare, nici opoziţia comunistă nu au înaintat candidaţi la alegerile prezidenţiale fixate pentru 18 noiembrie.

Aseară, după şedinţa consiliului coaliţiei majoritare, la care a participat şi ex-comunistul Igor Dodon, liderii alianţei au anunţat presa că nu s-a reuşit identificarea unui candidat în măsură să coopteze voturile a 61 de deputaţi din totalul de 101.

Liderul PD, Marian Lupu: „Atâta timp cât nu există din start garanţia că un candidat are în spate cel puţin 61 de voturi ale deputaţilor, ori noi constatăm această situaţie, nu există nici o logică şi nu are sens să înregistrăm vreun candidat. Noi preferăm să mergem împreună pe calea unei abordări serioase şi responsabile”.

Deputatul Igor Dodon, care s-a desprins recent de fracţiunea comuniştilor împreună cu alţi doi deputaţi comunişti şi a anunţat că este gata să voteze preşedintele, a pus condiţii inacceptabile pentru alianţă. El insistă ca alianţa să nu-l mai propună pe Marian Lupu la funcţia de şef al statului, ci pe Zinaida Greceanîi, plecată de la comunişti odată cu el. În plus, vrea reformatarea actualei guvernări, astfel încât să încapă şi el la putere:

Igor Dodon: „Noi, cei trei deputaţi am fost gata să oferim voturile pentru o persoană apartinică din afara Alianţei pentru Integrare Europeană. Coaliţia majoritară insistă, însă, asupra candidaturii lui Marian Lupu, ceea ce este inacceptabil pentru noi”.

Cele mai vizibile controverse au loc între ex-comunistul Igor Dodon şi liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Dodon a declarat ieri că va face totul pentru ca „unionistul Mihai Ghimpu să nu ajungă în vreo functie-cheie în stat”.

Asta în condiţiile în care, conform Acordului de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană, după alegerea lui Marian Lupu în funcţia de şef al statului, liderul PL, Mihai Ghimpu, ar urma să preia funcţia de preşedinte al Parlamentului.

Ieri, Mihai Ghimpu a spus că, de fapt, Dodon ţinteşte la funcţia de şef al Legislativului: „El nu mai vrea funcţia de şef al statului pentru doamna Greceanîi, ci funcţia de preşedinte al Parlamentului pentru el. Aşa am înţeles eu. Aşa vorbe am auzit prin târg. Faza cu Greceanîi - preşedinte a fost un joc. El, de fapt, urmăreşte ţinta lui”.

Situaţia în care nici o persoană nu este înregistrată în calitate de candidat la Preşedinţie nu este reglementată în nici un fel de legislaţia moldovenească, iar aceasta lasă loc de interpretări diferite.

Legal, dacă Parlamentul nu reuşeşte să aleagă şeful statului din două tentative, forul legislativ este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate. Acum, comuniştii cer Parlamentului stabilirea datei alegerilor prezidenţiale repetate, adică împing Legislativul spre cea de-a doua tentativă.

Alianţa pentru Integrare Europeană susţine, însă, că neînregistrarea vreunui candidat echivalează cu reluarea procedurii de la zero.

Această interpretare l-a nemulţumit pe liderul comunist, Vladimir Voronin. Astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, el a anunţat că PCRM declanşează proteste la nivel naţional şi a cerut „demisia regimului”.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW, Chişinău
Redactor: Petre M. Iancu