Acesta sustine ca nu s-a discutat pana acum cu PSD pe acest subiect si nici cu ceilalti reprezentanti ai minoritatilor in Parlament.

Luni, la scurt timp dupa ce s-au incheiat festivitatile organizate in toata tara si in marile capitale ale lumii cu prilejul Zilei Nationale si aniversarii Centenarului, UDMR a scandalizat opinia publica depunand la Parlament un proiect de lege care vizeaza "transpunerea in legislatie a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezolutia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918" precum si obtinerea unui statut de autonomie speciala "pentru judetele care apartin unor regiuni istorice sau in care o minoritate nationala istorica are o proportie semnificativa".

Vicepremier ungar vs presedintele Academiei Romane

Ideea nu este noua si nu a aparut din senin, ci a fost lansata in spatiul public inca din luna iulie de vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt.

"Toata lumea, romanii, toate partidele, toate grupurile, cum vreti dumneavoastra sa formulati, toata lumea, toti romanii au fost de acord: 'da, intr-adevar, maghiarii din Transilvania, sasii din Transilvania au dreptul la autonomie, trebuie sa fie garantata autonomia lor', asa scrie in declaratia de la Alba Iulia.

Asa ca asta este singura mea rugaminte: cand se sarbatoreste Centenarul, atat doar va rog frumos sa faceti, sa cititi, sa recititi declaratia de la Alba Iulia. Ati promis autonomie, ati promis drepturi maghiarilor, sasilor, minoritatilor din Romania, atat trebuie sa faceti, nimic altceva", a declarat, in cadrul lucrarilor Universitatii de Vara de la Baile Tusnad, vicepremierul Ungariei, potrivit traducerii oficiale, citata de Agerpres.

Replica a venit din partea presedintelui Academiei Romane, istoricul Ioan Aurel Pop.

"Dreptul moral al liderilor minoritatii ungare din Romania de a chestiona autoritatile romane de stat in legatura cu aplicarea deplina a rezolutiei de unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, ramane discutabil, dintr-un motiv foarte simplu. Maghiarii, in postura lor de comunitate globala, nu au recunoscut niciodata unirea Transilvaniei cu Romania, in chip explicit, fara echivoc, asa cum au facut-o sasii, svabii, ucrainenii, romii etc.

Ce inseamna asta? Inseamna neacceptarea 'decretului' de la 1 Decembrie 1918, emis de majoritatea absoluta a populatiei Transilvaniei, in acord cu toate prevederile internationale aflate atunci in vigoare si ratificat de Conferinta de pace de la Paris din 1919-1920, revalidat apoi la Conferinta de pace din 1946-1947, recunoscut de alte documente cu valoare juridica internationala, deopotriva inainte si dupa 1989.

In acest caz, liderii comunitatii ungare care au agreat si agreeaza aceasta pozitie (nu toti maghiarii!) se situeaza nu doar in afara legilor romanesti, ci si in afara celor internationale si nu au dreptul sa invoce un document pe care nu-l accepta in esenta sa.

Cu alte cuvinte, nu poti lua din Rezolutia adunarii de la Alba Iulia doar ceea ce iti convine. Dar chiar si asa, facand pledoarie pro domo, cum s-a vazut, liderii maghiari se insala: declaratia respectiva, cu putere de lege doar in privinta Unirii, nu prevede nicaieri autonomie pentru minoritatile etnice din Ardeal", a sustinut Ioan Aurel Pop intr-o analiza publicata de Larics.

Care sunt "popoarele conlocuitoare" din proiectul depus de UDMR

Proiectul controversat depus luni la Parlament este initiat de 30 de deputati si senatori UDMR, in frunte cu presedintele Kelemen Hunor, iar in Expunerea de motive se arata ca "in anul centenar a sosit momentul ca principiile care vizeaza convietuirea interetnica sa fie transpuse in lege, astfel cum au fost formulate in rezolutia adoptata la Adunarea Nationala".

"La intrarea in vigoare a prezentei legi, fiecare popor conlocuitor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile leguitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc", se arata la art. 1. alin.2 al proiectului de lege, cu precizarea la art.2 alin 1 ca sintagma "popor conlocuitor" se refera la "minoritatile nationale istorice, care in anul 1918 traiau deja in teritoriile care dupa 1920 au devenit parti componente ale Romaniei", incluzand aici comunitatile: "albaneza, armeana, bulgara, ceha, croata, elena, evreiasca, germana, italiana, macedoneana, maghiara, poloneza, rusa-lipoveana, roma, ruteana, sarba, slovaca, tatara, turca, ucraineana".

In Constitutia Romaniei se vorbeste insa doar despre "poporul roman" si "minoritati nationale", precum si despre faptul ca "statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai".

Care sunt principalele prevederi din proiect

Contactat de Ziare.com, liderul deputatilor UDMR, Attila Korodi, a argumentat ca "tot ceea ce a fost inclus in Rezolutia de la Alba Iulia nu apare in legislatia romaneasca", chiar daca atunci cand vorbim despre acel document "toata lumea accepta ca este fundamentul Romaniei moderne".

"Daca ne uitam inapoi, la dezbaterile din Parlament din perioada dintre cele doua razboaie mondiale, tocmai intelectualii transilvaneni, care au iesit sa mobilizeze comunitatea romaneasca din Transilvania si sa duca la bun sfarsit procesul de unire, spun ca Romania greseste atunci cand nu vrea sa implementeze ceea ce declaratia, Rezolutia de la Alba Iulia, a statuat la momentul respectiv", a adaugat acesta.

Cititi articolul integral pe ziare.com accesand linkul de mai jos.