"Mulţi oameni continuă să creadă că îmbătrânirea populaţiei este un fenomen care se rezumă la ţările bogate, mai ales la Europa şi Japonia, dar nu este aşa", declară dr. John Beard, directorul Institutului pentru Îmbătrânire şi Planificarea Vieţii din subordinea OMS, de la Geneva.

"Cel mai rapid proces de îmbătrânire poate fi constatat în prezent în ţări unde veniturile sunt scăzute sau medii. În anul 2050, două miliarde de oameni vor fi pe pământ bătrâni, iar 80 la sută dintre ei vor trăi în ţări pe care le considerăm în prezent ţări în curs de dezvoltare sau emergente", a mai declarat el.

Aceasta ar fi de fapt o veste bună, fiindcă înseamnă că aşteptarea de viaţă şi bunăstarea vor creşte pe pământ. Nu poţi ajunge la o vârstă înaintată decât în condiţii de dezvoltare social-economică. Totuşi, a, apuca doar să îmbătrâneşti nu este de ajuns, explică Margaret Chan, şefa OMS:

"Înainte am tot discutat despre căi de prelungire a vieţii unui individ. A fost şi bine aşa, fiindcă ţările realizează progrese notabile în acest domeniu. Acum însă a venit vremea pentru pasul următor. E vorba de umplerea cu viaţă a acestor ani suplimentari. Peste tot în lume, oamenii au dreptul să îmbătrânească sănătoşi."

Peste tot în lume, oamenii mor din cauza aceloraşi boli. "Chiar şi în ţările sărace moartea sau handicapul sunt cel mai adesea provocate de boli care nu sunt contagioase", afirmă dr. Beard, care rezumă cele mai recente studii în domeniu. "Nu mai este vorba de boli infecţioase sau de probleme ale aparatului digestiv. Cauzele decesului sunt cel mai adesea maladiile cardio-vasculare, comoţiile cerebrale, demenţa şi infecţii ale căilor respiratorii."

Tratarea acestor probleme de sănătate este de regulă simplă şi necostisitoare. În plus, multe astfel de boli pot fi evitate printr-un fel de viaţă sănătos. Totuşi, în ţările în curs de dezvoltare aproape de patru ori mai mulţi oameni mor de aşa-numitele boli ale civilizaţiei, decât în ţările bogate. Motivul rezidă în diferenţa de calitate a îngrijirii medicale.

În ţările industrializate, asigurările de boală şi pensie le oferă oamenilor o bătrâneţe relativ lipsită de griji. "Nu este o problemă pentru noi", afirmă şi bătrânii din numeroase ţări africane sau asiatice, unde familia are grijă prin tradiţie de cei ajunşi în neputinţă. Totuşi, avertizează dr Beard, sistemul acesta nu va mai funcţiona pe viitor. "Asta a funcţionat când un cuplu avea cinci sau şase copii. Când doi copii vor ajunge să trebuiască să îngrijească până la 10 bătrâni, şi spre asta ne îndreptăm cu mare viteză, atunci nu va mai fi posibil."

Pe acest fundal, nu numai guvernele analizează posibilităţi de reformare a sistemelor de pensii, afirmă Monika Queisser, directorul oficiului politici sociale în cadrul OECD. "Cred că toate guvernele din lume sunt pe cale să se adapteze schimbărilor demografice. Totuşi, ţările industrializate vor fi primele care se vor vedea nevoite să acţioneze. Constatăm că reforme ale sistemelor de pensii au loc în toate statele membre OECD, că mobilizarea femeilor pe piaţa muncii a devenit peste tot o temă de discuţie, şi că migraţia a devenit şi ea o temă, în legătură cu transformările demografice", subliniază responsabila.

Populaţia ţărilor OECD, cu precădere ţări bogate, are deja de suportat de pe urma creşterii procentajului de bătrâni. Toţi angajaţii sunt chemaţi să muncească mai mult şi ani mai îndelungaţi pentru a reuşi să aprovizioneze cu contribuţiile lor casele de pensii. Multe din ţările în curs de dezvoltare, dimpotrivă, se află abia la începutul acestui proces de transformare.