Faptul că abuzurile sexuale sunt adeseori folosite ca strategie de război a ajuns în atenţia comunităţii internaţionale abia la începutul anilor 90, când au devenit cunoscute violurile în masă din fosta Jugoslavie.

Aceeaşi strategie a fost aplicată şi la jumătatea anilor 90 în Ruanda. Potrivit unui raport al Naţiunilor Unite, în timpul genocidului de 100 de zile din ţara africană au fost violate între 250.000 şi 500.000 de femei şi fete, delicte care au marcat o schimbare a politicii internaţionale în acest sens. Tribunalul de la Arusha, instaurat pentru a clarifica actele de violenţă din Ruanda, a calificat abuzurile sexuale în masă drept "o încercare de eradicare a grupului etnic Tutsi" şi, ca urmare, acestea "fac parte intergrant din genocid."

De atunci, munca membrilor organizaţiei "Medici fără Frontiere" a devenit ceva mai uşoară: "Multe femei violate în Ruanda au fost infectate cu virusul HIV. Pe atunci ne-am spus că, dacă am fi putut oferi ajutor medical, am fi reuşit să evităm măcar infectarea cu SIDA. De asemenea, am fi reuşit să preîntâmpinăm naşterea unor copii nedoriţi, la nouă luni după abuz, copiii în cauză fiind adeseori ucişi de mame din disperare. Ruanda a schimbat situaţia. Acum avem posibilitatea de a oferi îngrijire medicală vicimelor", spune Francoise Bouchet-Saulnier, directoarea departamentului juridic al organizaţiei "Medici fără Frontiere" din Paris.

În răstimp, Naţiunile Unite au mers chiar mai departe. În 2008, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat rezoluţia nr. 1820 care stipulează că delictele sexuale în regiunile de criză din întreaga lume pot fi pe viitor investigate de forul mondial. În următorii ani vor fi propuse încă două rezoluţii în completarea celei în vigoare deja. În plus, Consiliul de Securitate al ONU solicită înfiinţarea funcţiei de emisar special pentru această categorie de probleme.

Din punctul de vedere al organizaţiei "Medici fără Frontiere", intervenţia ONU este urgent necesară. În anul 2008, organizaţia non-guvernamentală a înregistrat peste 15.000 de violuri în 117 regiuni de criză, printre care Haiti, Africa de Sud, Brazilia sau Columbia. Recordul absolut îl deţine însă Republica Democrată Kongo cu 53% din totalul cazurilor, urmată de Liberia cu 20%.

Problema există şi în Sudan dar acolo tema violuri este practic interzisă. Când membri ai organizaţiei au publicat numărul cazurilor de abuzuri sexuale comise în Sudan, ei au fost prompt expulzaţi din ţară.

"În Sudan, victimele violurilor sunt obligate prin lege să depună mai întâi plângere la poliţie. Abia după aceea au dreptul la asistenţă medicală. Altfel, victimele şi personalul medical sunt ameninţate cu închisoarea. Dar, dacă o femeie se duce la poliţie şi depune plângere - conform legii - ea este imediat arestată pentru adulter"

, explică Francoise Bouchet-Saulnier.

Secretarul general al ONU, Ban Ki Moon, a propus de curând înfiinţarea unei Comisii speciale pentru anchetarea cazurilor de viol din zonele de criză, între care Sudan, Ciad şi Kongo.

Autor: Susanne Krause / Maria Pascu
Redactor: Ioachim Alexandru